Sănătate și frumusețe – L2Frenzy

Sănătate și frumusețe – un ghid practic pentru subiecte legate de sănătate și frumusețe: dietă, slăbire, sport, recreere, nutriție.

Adenomul de prostată, afecțiunea bărbaților în vârstă

Adenomul de prostată, afecțiunea bărbaților în vârstă


În termeni medicali, este definită ca hiperplazie beningnă de prostată și se traduce prin creșterea în volum a țesutului prostatic.

Adenomul de prostată este asociat cu dezechilibre hormonale, unul din factori fiind testosteronul. Până în prezent, nu s-a stabilit nici o legatură între mărirea prostatei și probleme cronice ale altor organe, boli cu transmitere sexuală ori vreo conexiune cu activitatea sexuală, fumat sau consumul de alcool. Este cea mai fecventă tumoare necanceroasă în rândul bărbaților de peste 60 de ani și se manifestă prin disfuncții urinare. Afecțiunea nu apare la cei care au sfuerit de operație de vasectomie înainte de 40 de ani.

Simptome

Boala evoluează astfel: faza microscopică, faza macroscopică și faza clinică (cea care dă simptome). Când prostata se mărește, pune presiune pe uretră (canalul prin care urina este eliminată din vezică), urinarea devine dificilă, mai frecventă, dar incompletă.

Alte simptome: nevoia imperioasă de a urina, jet intermitent, nevoia de a urina de câteva ori pe noapte, incontinența urinară, retenție (blocaj) urinară, senzație de arsură sau durere în timpul urinării.

Cum îl depistezi din timp

Pentru a preveni orice afecțiune a prostatei, e nevoie de cel puțin un consult urologic pe an. Examenul clinic include: anameza medicală, palpare, tuseu rectal, ecografie transrectală. Dacă aceste investigații nu sunt concludente, medicul recomandă antigenul prostatic specific (PSA) – un test de sânge, indicator atât pentru afecțiunile benigne (adenom, prostatită), cât și pentru cele maligne, precum cancerul de prostată. Valoarea de referință este de 4ng/ml, dar poate varia în funcție de vârstă: 40-49 ani <2,5ng/ml, 50-59 ani <3,5ng/ml, 60-69 ani <4,5ng/ml, 70-79 ani <6,5ng/ml.

Tratament sau operație ?

Cu cât prostata crește mai mult în volum, strangulează uretra și, dacă nu este tratată, determină probleme renale, cu diverse complicații, precum hematurie (sânge în urină), pietre la vezica urinară, diverticuloză sau cancer. Opțiunile sunt următoarele:

  • Tratament medicamentos: este eficient în ușurarea simptomelor, cu condiția de a respecta dozajul și perioada de administrare. Efectele sunt de reglare a urinărilor intermitente și de dispariție a senzației de urinare incompletă, ajutând la menținerea unui jet urinar normal. Suplimentele alimentare echilibrează nivelul hormonilor masculini.
  • Tratament minim invaziv: este o intervenție endoscopică, ce presupune rezecția (TURP) sau incizia (TUIP) trasurectrală a adenomului, pentru fragmentarea țesutului afectat. Riscurile de sângerare sunt mici.
  • Tratament chirurgical: operația clasică (adenomectomie) este recomandată când adenomul are dimensiune mare (vizează în jur de 10% din cei diagnosticați cu adenom). Intervenția presupune îndepărtarea țesutului problematic. Complicațiile postoperatorii: sângerare, infecții, sterilitate, însă fără afectarea potenței sexuale.

Rate this post